Casa de cultură

Casa de Cultură din s. Maşcăuţi a fost construită în anul 1964. Din punct de vedere al arhitecturii este o clădire cu două etaje. Suprafaţa totală a clădirii fiind de 1174 m.p.. Încăperile Casei de Cultură cuprind:

o sală de festivităţi cu 520-550 locuri- 458,0 m.p.;
o sală mică- 146,8 m.p.;
o sală de dansuri (discotecă)-138 m. p.;
biblioteca publică- 95,5 m.p.;
birouri (director, conducător artistic)- 21,9 m.p. şi 22,3 m.p. ;
sală- 26,60 m.p.;
depozit, birouri tehnice.

Casa de Cultură este special adaptată pentru desfăşurarea activităților culturale. Casa de Cultură s-a început activitatea în anul 1964, pe parcursul activității au fost formate mai multe colective: corul satului, grupa de dansatori şi teatru, colective folclorice de artiști amatori. În prezent activează Formaţia Folclorică „Răzăşii” cu titlu onorific „model” şi Grupul de fluierişti .

Formația folclorică, care activează în cadrul Casei de Cultură, participă permanent la diverse festivaluri și concursuri: raionale, republicane și internaționale. Pe parcursul activităților culturale în cadrul acestor festivaluri, colectivul a obținut mai multe diplome, mențiuni, premii și trofee. Colectivul folcloric dispune de un repertoriu foarte bogat, participă la evenemente culturale tradiţionale atît din raionul Criuleni, cît şi în întreaga republică.

Pe parcursul anilor de activitate s-a colaborat cu mai multe tări și localități ale RM:

Rusia- Breansc.
Ucraina-Crijopoli.
Ungaria – Budapesta
Italia –Veneţia
Lituania

Festivaluri internaționale:

„Crasnaia Gorca” – Breansc.

Festivaluri naționale:

1.Un trandafir, o lumînare pentru Ștefan cel Mare – s. Drăsliceni

2.Meșterul Manole – or. Criuleni, Republica Moldova

Festivalul Vinului- or. Criuleni, Republica Moldova, etc.

Din anul 2010 la Casa de Cultură din s. Maşcăuţi se organizează o dată la doi ani festivalul raional „Pe dealul Chiclăului”, unde deja s-au desfăşurat 3 ediţii, la care au participat mai multe colective din Republica Moldova şi de peste hotarele ţării.

Festivalul folcloric – Concurs al rapsodului popular „Pe dealul Chiclăului”, este organizat de către primăria s. Maşcăuţi în parteneriat cu Direcţia Cultură şi Turism Criuleni.

Festivalul se desfăşoară în incinta Casei de Cultură Maşcăuţi o dată la doi ani. Obiectivele festivalului sunt:

Promovarea şi valorificarea interpreţilor populari;
Identificarea şi punerea în valoare a perlelor folclorice autohtone;
Atragerea în colectivele folclorice a tineretului;
îmbogăţirea repertoriului cu lucrări noi;
stimularea activităţii colectivelor folclorice

Condiţiile de participare la Festivalul folcloric- Concurs al rapsodului popular „Pe dealul Chiclăului” sunt: pot participa formaţii folclorice cu solişti. Formaţiile vor intepreta 3 cîntece. Durata interpretării 5- 15 minute. Criterii de apreciere:

calitatea interpretativă;
autenticitatea repertoriului;
aspectul estetic al formaţiilor folclorice;
ţinuta scenică.

După aprecierea rezultatelor concursului Formaţiile folclorice invingătoare sunt menţionate cu cadouri şi diplomă de participare la Festival.

Finanţarea festivalului se efectuiază din bugetul casei de cultură, cu aprobarea devizului de cheltuieli .

Locul cel mai pitoresc al satului Măşcăuţi este Chiclăul – o stîncă foarte înaltă şi frumoasă.

Potenţialul intelectual din localitate este alcătuit din profesori şi medici. Bucatele tradiţionale a locuitorilor satului sunt: zeama de pui, zeama de peşte, sarmalele, răcitura de porc şi de cucoş, mămăliguţa cu brînză de oi, pîrjoale, clătitele reci şi calde.

În istoria noastră milenară şi zbuciumată satul şi viaţa lui întodeauna au jucat un rol însemnat. Probabil că pentru noi cum spunea Ion Druţă, satul şi locul de trai al ţăranului e însăşi Ţara. Noi fiind un popor mic şi trăind toată viaţa sub influenţa şi exploatarea celor mai mari imperii, cum au fost cel roman, otoman, austro- ungar, şi cum e cel rusesc, ne-am păstrat, deşi au fost popoare mai mari care au dispărut odată şi pentru totdeauna. Ne-am păstrat pentru că încă nu am uitat cuvîntul “Ţară”.

Satul a fost dintodeauna matca ce ne-a dat fiinţă şi continuitate, chiar şi în cele mai grele timpuri. Au fost războaie şi cataclisme sociale, cuceriri şi deportări, jafuri şi omoruri, au trecut peste noi imperii şi popoare migratoare, dar am existat în ciuda tuturor acestor rele, fiindcă satul nostru a avut grijă permanent ca natalitatea să fie cu mult mai mare decît pierderile, iar forma de organizare a activităţii economice să se bazează pe principiul de statornicire şi de acumulare a experienţei, care cu timpul şi-a atins nivelul său de vîrf prin gospodăriile de ţărani răzeşi. Toate aceste particularităţi ale satului nostru au contribuit la formarea noastră ca un popor statornic , harnic şi binevoitor.

Fără a nu cunoaşte mai întîi de toate istoria, obiceiurile şi tradiţiile neamului nostru, a buneilor şi străbuneilor noştri nu poţi cunoaşte istoria altor popoare, deşi pînă acum s-a primit inversul.