Caracteristici locale, geografice şi de mediu.

Cele mai răspîndite forme de relief pe teritoriul localităţii constituie rîpele, vîlcele largi , pe colinele cărora sau format numeroase rîpi. Relieful localităţii face parte din resursele naturale şi determină în mare măsură specializarea agriculturii.

O trăsătură negativă a reliefului este răspîndirea alunecărilor de teren. Alunecările de terene cauzează spălarea şi distrugerea solului, apariţia rîpelor. Din  cauza rîpelor suprafeţele mari de teren sînt excluse din  circuitul agricol.

Teritoriul localităţii face parte din zona de umeditate insuficientă. Repartizarea neuniformă a precipitaţilor atmosferice, depinde de caracterul localităţii noastre. Cantitatea de precipitaţii diferă atît de la an la  cît şi de la anotimp la anotimp. Din an în an avem mai puţine precipitaţii. Vîntul bate din direcţia nord –vest.

Localitatea noastră se află pe malul drept al rîului Răut. Localitatea este bogată în ape subterane , reprezentate sub formă de izvoare şi fîntîni , care au o mare importanţă pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă.

Lacuri pe teritoriul localităţii nu avem.

Pe teritoriul primăriei sînt răspîndite pădurile de stejar, tei, arţar, frasin, ulm, plop. Pe povîrnişurile nearate supuse eroziunilor şi alunecărilor de teren sînt răspîndite diferite ierburi , diferite specii de trifoi, lucernă, pelin şi altele. Aceste terenuri se folosec de obicei ca păşune şi mai puţine ca fîneţe.

Printre plantele sălbatice se întîlnesc multe specii medicinale: pojarniţa , pelinul lăcrămioara, mintă creaţă şi altele.

Aratul pămînturior şi vînatul intensiv au dus la dispariţia unor specii de animale şi la reducerea altor specii. Pădurile găzduiesc  regnul animal. Dintre mamifere se întîlnesc mistreţul , căprioara, vulpea, bursucul şi veveriţa. În cîmpiile deschise  se întîlnesc  : iepurile, ţistarul cîrtiţa, hîrciogul, iar dintre păsări ciocîrlia, prepeliţa mai rar potîrnichea.

Solurile constituie principala bogăţie naturală a localităţii. În solurile localităţii noaste predomină evident ciornoziomurile obişnuite şi carbonatice şi sînt de o fertilitate mai  redusă. Deaceia pentru sporirea recoltelor agricole e necesar aplicarea irigaţiei  şi întroducerea îngrăşămintelor.

Fondul funciar al localităţii

Fondul funciar în dependenţă de destinaţia principală a localităţii satului Maşcăuţi  se compune din următoarele categorii  de terenuri:

– terenuri cu destinaţie agricolă- 2593,37 ha;

– terenurile  din intravilan-  326, 03 ha;

– terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii principale- 50,67 ha;

– terenurile destinate ocrotirii sănătăţii- 2,19 ha;

– ale fondului silvic- 532,73 ha;

-terenurile fondului apelor-120,57

– ale fondului de rezervă- 632,35 ha;

Total terenuri: 4258 ha, inclusive:

• Terenuri proprietate publică a statului-489,83 ha
• Terenuri proprietate publicăa administraţiei publice locale -973,59 ha
• Terenuri aflate în proprietate privată-2794,58 ha

Populaţia satului Maşcăuţi constituie în total- 4338 persoane,

Ocupaţii de bază ale populaţiei

Ocupaţia de bază a locuitorilor satului Măşcăuţi este agriciltura, creşterea în gospodările individuale a  păsărilor de toate speciile şi raselor, porcinilor, bovinelor , ovinelor şi caprinelor.

Tradiţii etno-culturale ale comunităţii, rituri , obiceiuri, formaţiuni etno – folclorice, meşteri populari.

Formaţiunea folclorică cu denumirea  „ Răzăşii”, ce activează pe lîngă Casa de Cultură se bucură de succese, participînd la diferite concursuri raionale, teritoriale, zonale, la care se prezintă  bine şi foarte bine. Conducătorul aceste formaţiuni este dna Mamei Vera, o doamnă cu un suflet mare, care are un dar artistic extraordinar  şi datorită dumneaei acest ansamblu concertează la toate sărbătorile atît în localitate cît şi în alte localităţi.

Festivalul folcloric – Concurs  al rapsodului popular „Pe dealul Chiclăului”,  este organizat de către primăria s. Maşcăuţi în parteneriat cu Direcţia Cultură şi Turism Criuleni.

Festivalul se  desfăşoară în incinta Casei de Cultură Maşcăuţi o dată la doi ani. Obiectivele festivalului sunt:

• Promovarea şi valorificarea interpreţilor populari;
• Identificarea şi punerea în valoare a perlelor folclorice autohtone;
• Atragerea în colectivele folclorice a tineretului;
• îmbogăţirea repertoriului cu lucrări noi;
• stimularea activităţii colectivelor folclorice

Condiţiile de participare  la Festivalul folcloric- Concurs  al rapsodului popular „Pe dealul Chiclăului” sunt:  pot participa  formaţii folclorice cu solişti. Formaţiile vor intepreta 3 cîntece. Durata interpretării 5- 15 minute.  Criterii de apreciere:

• calitatea interpretativă;
• autenticitatea repertoriului;
• aspectul estetic al formaţiilor folclorice;
• ţinuta scenică.

După aprecierea  rezultatelor concursului Formaţiile folclorice invingătoare sunt  menţionate cu cadouri şi diplomă de participare  la Festival.

Finanţarea festivalului se  efectuiază din bugetul casei de cultură, cu aprobarea devizului de cheltuieli .

Locul cel mai pitoresc al satului Măşcăuţi este Chiclăul – o stîncă foarte înaltă şi frumoasă.

Potenţialul intelectual din localitate este alcătuit din profesori şi medici. În total în instituţiile de învăţămînt din teritoriu îşi desfăşoarea activitatea de profesor 28   persoane, educatori  , un medic şi  6 lucrători medicali.

Bucatele tradiţionale a locuitorilor satului sunt: zeama de pui, zeama de peşte, sarmalele, răcitura de porc şi de cucoş, mămăliguţa cu brînză de oi, pîrjoale, clătitele reci şi calde.

În istoria noastră milenară şi zbuciumată satul şi viaţa lui întodeauna au jucat un rol însemnat. Probabil că pentru noi cum spunea Ion Druţă, satul şi locul de trai al ţăranului e însăşi Ţara. Noi fiind un popor mic şi trăind toată viaţa sub influenţa şi exploatarea celor mai mari imperii, cum au fost cel roman, otoman,  austro- ungar, şi cum e cel rusesc, ne-am păstrat, deşi au fost popoare mai mari care au dispărut odată şi pentru totdeauna. Ne-am păstrat pentru că încă nu am uitat cuvîntul  “Ţară”.

Satul a fost dintodeauna matca ce ne-a dat fiinţă şi continuitate, chiar şi în cele mai grele timpuri. Au fost războaie şi cataclisme sociale, cuceriri şi deportări, jafuri şi omoruri, au trecut peste noi imperii şi popoare migratoare, dar am existat în ciuda tuturor acestor rele, fiindcă satul nostru a avut grijă permanent ca natalitatea să fie cu mult mai mare decît pierderile, iar forma de organizare a activităţii economice să se bazează pe principiul de statornicire şi de acumulare a experienţei, care cu timpul şi-a atins nivelul său de vîrf prin gospodăriile de ţărani răzeşi. Toate aceste particularităţi ale satului nostru au contribuit la formarea noastră ca un popor statornic , harnic şi binevoitor.

Fără a nu cunoaşte mai întîi de toate istoria, obiceiurile şi tradiţiile neamului nostru, a buneilor şi străbuneilor noştri nu poţi cunoaşte istoria altor popoare, deşi pînă acum s-a primit inversul.